Fibrele solubile versus fibrele insolubile

Definitia conventionala a fibrelor alimentare a fost propusa de Trowell: „Fibrele sunt polizaharide si lignina din plante care sunt rezistente la hidroliza (transformarea moleculelor mari in unele mai mici, pe care corpul sa le poata absorbi. Aceasta transformare este realizata de enzime si apa)“. Aceasta definitie contine unele erori. Contrar parerii generale, unele fibre pot fi degradate si folosite ca sursa de energie pentru corp.

Ce sunt fibrele alimentare?

Fibrele alimentare sunt continute in plante. Peretii celulari ai plantelor contin celuloza, hemiceluloza, lignina, pectina si unele polizaharide non-amidonoase. Exista insa si fibre care nu se gasesc in peretii celulari ai plantelor, in aceasta categorie intrand gumele, mucilagiile, polizaharidele izolate din algele marine, suberina si cutina.

• Celuloza este o fibra insolubila, desi ea poate fi modificata chimic astfel incat sa devina mai solubila si sa poata fi folosita ca aditiv in alimente. Degradarea celulozei de catre bacteriile din colon variaza, dar in general, celuloza nu este digerata, ci este doar putin fermentata. Printre sursele de celuloza se numara taratele, legumele, mazarea, radacinoasele, legumele din familia verzei, semintele, merele.
• Hemiceluloza este o fibra insolubila in apa, dar solubila in alcali (solutii bazice). Fermentarea hemicelulozei de catre microflora intestinala este influentata de zaharurile constituente ale acestei fibre. De exemplu, hexoza si acidul uronic din hemiceluloza sunt mai accesibile pentru bacteriile intestinale decat alte zaharuri hemicelulozice. Sunt relativ bogate in hemiceluloza taratele si cerealele integrale.
• Lignina este o fibra insolubila in apa si este foarte putin fermentata de microflora bacteriana din colon. Radacinoasele mature (morcovii), graul, fructele cu seminte comestibile (capsunii) sunt bogate in lignina. In cantitati mari, lignina poate irita colonul. Acesta este de altfel motivul pentru care lignina este inlaturata de obicei in timpul decojirii legumelor (ata fasolei verzi, atele sparanghelului).
• Gumele sunt substante care se dizolva sau se disperseaza in apa, care formeaza un gel in contact cu apa. Odata ajunse in colon, gumele sunt fermentate de bacteriile intestinale. Gumele se gasesc in mod natural in faina de ovaz, orz si legume, asa cum este mazarea.
• Pectina sau substantele pectinice sunt fibre solubile, care formeaza un gel in contact cu apa. Pectina da textura crocanta unor alimente, asa cum sunt merele crude. In afara de mere, pectina se mai gaseste in capsuni, citrice. Pectina este adaugata de asemenea in unele produse comerciale si in unele formule de nutritie, administrate pacientilor in spitale.
• Mucilagiile si polizaharidele izolate din algele marine sunt fibre care absorb multa apa. Aceste substante sunt excelenti stabilizatori. Mucilagiile sunt sintetizate de celulele secretoare ale plantelor pentru a proteja endospermul (tesutul prezent in seminte care protejeaza embrionul de deshidratare). Polizaharidele din alge, asa cum sunt caragenanul si agarul, sunt adaugate in mod obisnuit ca stabilizatori in alimente. Atat mucilagiile, cat si polizaharidele din algele marine sunt degradate de bacteriile din colon.
• Pe langa acestea, inca trei substante − cutina, suberina si cerurile, derivate din plante − sunt considerate fibre alimentare de unii cercetatori. Cutina se gaseste la suprafata externa a peretilor celulari ai plantelor si este impermeabila. Suberina se gaseste aproape de suprafata exterioara a peretelui celular. Cerurile acopera suprafata exterioara a majoritatii plantelor.

Fibre solubile vs fibre insolubile

Fibrele alimentare pot fi clasificate in fibre solubile in apa si fibre insolubile. In categoria fibrelor solubile intra unele hemiceluloze, pectinele, gumele si mucilagiile. Celuloza, lignina si unele hemiceluloze sunt clasificate ca fibre insolubile. In general, legumele si cerealele contin mai multe fibre insolubile decat solubile.

Fibrele solubile nu contribuie foarte mult la trecerea alimentelor prin intestin, insa previn sau reduc absorbtia unor substante in curentul sangvin: retin intrarea glucozei in sange (important pentru diabetici), reduc nivelul de colesterol din sange. Fibrele solubile se dizolva in apa, formand o substanta gelatinoasa. Acestea se gasesc in cantitati mari in semintele de psyllium, ovaz, fasole, mazare, morcovi.

Fibrele insolubile au capacitate mare de absorbtie. Odata ajunse in intestinul subtire, acestea se umfla asemenea unui burete. Fibrele insolubile au un rol deosebit in constituirea bolului fecal, in reglarea digestiei si in prevenirea cancerului de colon. Fibrele insolubile sunt recomandate cu precadere celor care sufera de constipatie sau scaune neregulate. Printre cele mai bune surse de fibre insolubile se numara semintele de in, taratele de grau, unele legume.

Daca fibrele solubile sunt partial degradate de flora intestinala, fibrele insolubile ajung aproape intacte in colon.

Specialistii ne spun sa ne imaginam fibrele asemenea unui burete care se misca prin tubul digestiv absorbind apa si sucurile digestive. Fibrele solubile − pectine, gume, hemiceluloze − au o capacitate mai mare de retinere a apei, prin comparatie cu fibrele insolubile − celuloza si lignina.

In lumea medicala sunt acceptati termenii de fibre solubile si insolubile. Totusi, unii specialisti propun inlocuirea acestor termeni cu „vascozitatea“ si „permeabilitatea“.

Absorbind apa, fibrele solubile − pectinele, gumele, mucilagiile si polizaharidele izolate din algele marine − formeaza o solutie vascoasa in interiorul tubului gastrointestinal.

Capacitatea de retinere a apei nu depinde doar de solubilitatea fibrelor in apa. pH-ul tubului gastrointestinal, marimea particulelor de fibre si gradul de procesare a alimentelor bogate in fibre influenteaza de asemenea capacitatea de retinere a apei si efectele fiziologice ale fibrelor.

Cum actioneaza fibrele?

• Fibrele vegetale retin apa, se umfla si devin voluminoase. Umflandu-se, fibrele confera mai rapid senzatia de satietate, fiind de mare ajutor in curele de slabire. Semintele de psyllium, de exemplu, absorb de 14 ori greutatea lor in apa.
• Fibrele vegetale previn cancerul de colon, deoarece accelereaza tranzitul intestinal si elimina substantele toxice care stagneaza in colon.
• Fibrele vegetale au actiune mecanica asupra peristaltismului intestinal, combatand constipatia si prevenind actiunea iritativa a reziduurilor asupra peretelui intestinal.
• Fibrele elimina atat acizii biliari, cat si bacteriile din intestine despre care se spune ca sunt promotori ai cancerului.
• Fibrele previn inflamatiile colonului si diverticulita (inflamatia diverticulilor).
• Fibrele actioneaza asupra sistemului circulator, reducand nivelul colesterolului in sange si normalizand in acest fel tensiunea arteriala. Fibrele solubile (pectinele, gumele) si unele fibre insolubile (lignina) pot reduce asimilarea lipidelor, absorbind acizii grasi, colesterolul si acizii biliari din tubul digestiv.
• Fibrele au efect hipoglicemiant, impiedicand zaharul sa treaca prea repede prin peretele intestinal, ajutand in acest fel pancreasul.
• Fibrele sunt prebiotice, altfel spus sunt hrana cea mai buna pentru flora intestinala sanogena (probiotice), afectata de obiceiurile alimentare proaste.
• Fibrele vegetale reduc excesul de hormoni sexuali, prevenind in acest fel cancerul mamar si cancerul de prostata.

Acestea sunt de altfel si proprietatile produsului nostru ColonHelp, un supliment cu fibre 100% natural. O cura de 1-3 luni cu ColonHelp combate constipatia, previne cancerul de colon, scade colesterolul si glicemia. In acelasi timp cu curatarea colonului, ColonHelp stimuleaza refacerea florei intestinale. Flora sanogena din colon se hraneste cu prebiotice − fibrele din semintele de in si psyllium, ingredientele principale ale ColonHelp.

Flora intestinala si fermentarea fibrelor

In intestinul subtire si in cel gros traiesc numeroase bacterii, care alcatuiesc flora microbiana intestinala. Unele dintre aceste bacterii sunt capabile sa degradeze (fermenteze) fibrele, in special pectinele, gumele, mucilagiile si polizaharidele izolate din alge.

De asemenea, unele celuloze si hemiceluloza pot fi fermentate, insa fermentarea lor este mai lenta decat a celorlalte fibre.

S-a spus multa vreme ca fibrele nu furnizeaza energie. Lucrurile nu stau tocmai asa, spun studiile mai noi. Fermentarea fibrelor de catre bacteriile anaerobe din colon face disponibila pentru corp energia continuta in fibrele nedigerate.

Energia depinde de cantitatea sau tipul de fibre ingerate. Din moment ce fibrele solubile sunt fermentate mai mult de flora intestinala inseamna ca acestea furnizeaza mai multa energie.

ColonHelp, suplimentul tau de fibre

ColonHelp contine 52% seminte de in si 33% tarate de psyllium. Inul si psylliumul sunt recunoscute drept unele dintre cele mai bune surse de fibre. Avantajul ColonHelp este ca aceasta formula prezinta un echilibru intre fibrele solubile si cele insolubile. Astfel, in 100 g produs ColonHelp se gasesc 27,25 g fibre solubile si 26,75 fibre insolubile.

Prin continutul de fibre solubile si insolubile, ColonHelp contribuie atat la tratarea constipatiei, prevenirea cancerului de colon si detoxifierea organismului, cat si la scaderea nivelului colesterolului in sange si reducerea nivelului glicemiei, prevenind in acest fel bolile cardiovasculare si diabetul.

Fibrele sunt scheletul de celuloza al plantelor. Pentru ca trec prin tubul digestiv fara sa se absoarba in sange, mult timp s-a crezut ca fibrele nu au nici o importanta in nutritie.

S-a constatat la un moment dat ca eliminarea fibrelor din alimente creste valoarea calorica a alimentelor si viteza de absorbtie a celorlalti constituenti alimentari (zaharurile, colesterolul). S-a crezut ca acest lucru este un avantaj. Complet eronat insa!

In mod normal, necesarul zilnic de fibre alimentare este de 24-35 g zilnic. Omul modern are o dieta dezechilibrata, bogata in alimente rafinate, din care au fost eliminate fibrele. Fructe si legume − prea putin, fie din lipsa de timp, fie din comoditate. Consecintele? Constipatie, tulburari metabolice, boli cardiovasculare, cancer de colon etc.

In acest context, ColonHelp este ceea ce va trebuie. O lingurita dozatoare ColonHelp contine 4,32 g fibre totale, dintre care fibre solubile − 2,18 g si fibre insolubile − 2,14 g. In primele doua-trei zile de tratament, doza recomandata de ColonHelp este o lingurita dozatoare pe zi. In functie de toleranta fiecaruia, doza poate creste pana la doua lingurite pe zi.